4.1 Alege sa vezi frumusetea ascunsa in lucrurile mici
Da-ti voie sa vezi frumusetea ascunsa in lucrurile mici, in lucrurile obisnuite, cele care se petrec zilnic si trec de obicei neobservate. Si fa asta, mai degraba decat sa tot astepti “marile” momente , cele cale te lasa “fara rasuflare” … Astepti, si tot astepti…fiind atat de mari, si atat de importante, nu apar prea des. Doar ca, in timpul asta foarte multe lucruri mici, dar incarcate de frumusete reala, autentica, vin , stau cat stau si trec, neobservate. Lucruri mici, cum ar fi o ceasca de cafea savurata in liniste dimineata devreme, mirosul supei cu galuste servite la mesele in familie –duminica, a merge de mana cu cel pe care-l iubesti, zambetul unui copil sau al unei raze de soare la inceputul toamnei…. Daca alegi sa-ti dai voie sa vezi frumusetea ascunsa in micile momente ale vietii, vei vedea ca, din chiar ziua in care faci aceasta alegere, lumea se schimba intr-un fel care te lasa mut de uimire : atat de multa frumusete se lasa “vazuta” dintr-o data, frumusete care era si pana acum prezenta in viata ta, dar pe care pe care nu o vedeai, ocupat fiind cu asteptarea marilor moment, a marilor fericiri, … Asa-i ca, in fond, viata e frumoasa ?
4.2 Alege sa accepti lucrurile imperfecte
Una dintre cele mai mari provocări pentru persoanele care pasesc pe calea dezvoltarii personale, si care doresc să se îmbunătățească și sa faca si lumea un loc mai bun, una dintre cele mai mari provocări-spuneam, este ca ei sa accepte lucrurile așa cum sunt, ” bune “, si nu perfecte. Uneori e mai bine să accepti și să apreciezi lumea așa cum este , și oamenii așa cum sunt , mai degrabă decât sa incerci mereu sa faci totul perfect, si toată lumea sa se conformeze unui ideal imposibil . Nu , asta nu inseamna ca ar trebui să accepti o viață de mediocritate , ci doar să înveți să iubesti și sa inveti sa pretuiesti valoarea lucrurilor atunci când acestea sunt…. mai putin decât perfecte .
4.3 Alege sa fii in competitie doar cu tine insuti
Lasa-te inspirat de altii, poti chiar sa ii apreciezi pentru ceea ce ei fac si te impresioneaza, invata de la ei daca simti cu adevarat ca ai ce invata. Toate acestea iti pot fi de un real ajutor; doar a fi in competitie cu ei, cu “ceilalti” nu iti este de niciun ajutor, fiind mai degraba o pierdere de timp si o irosire de resurse pretioase. Exista o singura competitie in care esti inscris deja – fie ca vrei fie ca nu vrei: competitia cu tine insuti , competitia pentru a fi azi mai bun decat erai ieri. Poate fi palpitant sa dobori propriile-ti recorduri, nu crezi? Dar, sa ne intelegem: numele asta, de competitie, i l-am dat doar ca sa intelegem mai bine despre ce este vorba… pentru ca nu este o competitie in sensul clasic al cuvantului, ci una in care iti stabilestii singur obiectivele si in care ai voie sa iei pauze ori de cate ori simti ca ti-ar prinde bine. E mai degraba o calatorie palpitanta decat o competitie… o calatorie in care, odata ce ajungi sa o parcurgi constient si asumat, fiecare pas pe care il faci te poarta spre o versiune mai buna a ta.
Ce zici, te inscrii?
Initial am vrut sa numesc acest articol “Singuratatea nu e Bau-Bau”, dar am renuntat, vrajita fiind de cuvintele lui Jung : “Singurătatea este pentru mine ca o vindecare. Ea dă valoare vieţii mele. A vorbi şi a vorbi e adesea un chin şi am nevoie de multe zile de linişte în singurătate pentru a recupera nesocotinţa unor cuvinte.” – spunea Jung. Noi putem spune astazi acelasi lucru, si mai ales cu aceeasi seninatate ? Prinsi in acest carusel care este viata noastra in lumea moderna, mai cunoastem, mai apreciem, savoarea unei zile petrecute in singuratate? Daca nu, nici nu stim ce pierdem….
Pentru ca da, a fi singur inseamna de fapt a fi “doar” TU cu TINE. De ce ar fi asta prea putin, sau de ce ar fi ceva care sa te sperie? Cand de fapt ar putea fi o mare oportunitate : de a te asculta, de a te intelege, de a te cunoaste. Daca nu stii cum sa faci asta,poti invata. Desi, cel mai simplu este ca mai intai sa incerci pur si simplu, si daca vezi ca nu reusesti, abia atunci sa pleci sa cauti pe cineva care sa te invete cum sa procedezi. Daca insa simti ca te paralizeasa frica, vreau sa-ti spun ca ea va trece dupa ce te vei cunoaste mai bine. Important este sa faci primul pas, si, mai ales, important este sa te iubesti cu adevarat, astfel incat sa iti dai voie sa faci asta, tu pentru tine, sa-ti acorzi adica privilegiul de a te cunoaste, pentru ca – nu-i asa?- tu meriti ce e mai bun ! (si-mi pare rau ca nu pot folosi emoticons , aici s-ar fi potrivit tare bine ala care face cu ochiul , il stii, nu?)
“Fără a-ţi părăsi camera se poate cunoaşte universul. Fără să priveşti deloc pe fereastră se poate zări calea esenţială a cerului. Cu cât mergem mai departe, cu atât mai puţin cunoaştem. Înţeleptul cunoaşte fără să călătorească, înţelege fără să privească, îndeplineşte eficient fără să acţioneze.” TAO TE KING sau CARTEA CĂRĂRII SUPREMULUI ADEVĂR – LAO-TZE
Si pe urma vei vedea ca vine intotdeauna o zi cand nu te mai temi. Nici de tine, nici de altii, si nici de singuratate. A nu te mai teme de singuratate reduce teama de abandon si imbunatateste calitatea relatiilor cu cei din jur. Si asta nu-i putin lucru, nu-i asa?
“Un războinic al luminii ştie că anumite momente se repetă. Deseori se vede pus în faţa aceloraşi probleme şi situaţii pe care le mai înfruntase; se simte atunci deprimat, gândindu-se că e incapabil să progreseze în viaţă, de vreme ce momentele dificile revin. “Am mai trecut prin asta”, îi reproşează el inimii sale. “Într-adevăr, ai mai trecut prin asta”, îi răspunde inima. “Dar n-ai trecut niciodată dincolo de asta.” Războinicul înţelege atunci că experienţele repetate au un singur scop: să-l înveţe ceea ce nu vrea să înveţe.” Paulo Coelho – Manualul razboinicului luminii
Un razboinic al luminii stie ca anumite momente se repeta, sau macar observa ca ar fi ceva in neregula cu ele. Si totusi? Ele, aceste momente care se repeta nu sunt chiar identice; ce le diferentiaza? Daca diferenta este intensitatea trairii, in sensul ca ele devin din ce in ce mai intense, atunci avem a ne uita ce alegeri am facut in trecut cu privire la ele, si, sa alegem pur si simplu ceva diferit. Chiar daca ne vine sa alegem la fel, iar si iar, pentru ca- nu-i asa- alegerile noastre ne reprezinta, fac parte din felul nostrum de a fi in lume. Dar hai sa ne gandim putin: daca n-a functionat de una , doua, trei……. ori , nu e clar ca ar fi bine ( a se observa ca nu folosesc expresia trebuie, pentru ca chiar nu trebuie ) nu e clar ca ar fi bine-zic sa incercam si altceva, sa incercam si in alt fel?
Ce ai mai putea face? Ai putea sa incerci sa afli mesajul ascuns in spatele acestor re-veniri de momente, probleme, situatii. Pentru asta, fa o lista cu toate aceste momente, probleme, situatii care tot revin in viata ta. Asaza-le pur si simplu una sub alta, sau- ma rog, unul sub altul. Apoi, scrie mare deasupra lor urmatoarea intrebare:
Ce vor sa ma invete aceste experiente, care este lectia lor pentru mine?
Da-ti pe urma timp sa raspunzi in liniste, pe rand, pentru fiecare experienta in parte, si scrie fiecare raspuns in dreptul situatiei care l-a generat. Daca nu-ti pare atat de simplu sa raspunzi, poate fi de ajutor sa te intrebi urmatoarele: Daca as depasi aceasta situatie, in ce fel as fi diferit de cel care sunt acum? Ce as sti atunci si acum nu stiu? Ce as putea sa fac atunci si acum nu pot sa fac? Acestea sunt practic variante/completari ale aceleiasi intrebari initiale, cea cu lectia pe care aceste situatii vin sa ne invete. Daca ne raspundem cu onestitate, vom obtine raspunsuri lamuritoare.
“Un războinic al luminii ştie că anumite momente se repetă. “Am mai trecut prin asta”, îi reproşează el inimii sale. “Într-adevăr, ai mai trecut prin asta”, îi răspunde inima. “Dar n-ai trecut niciodată dincolo de asta.”
Ai trecut prin asa ceva?- pentru ca mie imi suna tare cunoscut…. Si pe urma,ce zici? Te incumeti sa treci dincolo ?
“Corabia este in siguranta in port, dar nu pentru asta sunt (facute) corabiile”
Nu suntem meniti, nici eu si nici tu, sa ramanem impotmoliti in stagnare. Sa parasim “portul”-zona de confort cu care (vai!) atat de mult ne-am obisnuit, si sa ne asumam riscuri, chiar daca acum asta ne sperie putin. Si ce daca vom intalni piedici sau furtuni pe drum, cu siguranta vom gasi si solutii pentru a le depasi, mai devreme sau mai tarziu.
Nu este timpul potrivit acum pentru a ne gandi la ce ne poate asteapta pe drum si nici pentru a ne teme….stiti….., povestea cu drobul de sare. Acum timpul este pentru a calatori. Pe marile exterioare sau pe marile din noi, a calatori inseamna a cunoaste, a deveni constienti, a invata si a creste. Si mai inseamna a curge si a fi una cu drumul.
Sa nu ne dam prilejul sa devenim lemn uscat si crapat, aidoma unei corabii care n-a sarutat niciodata valurile, din excesiva prudenta. Sa calatorim asadar !
M-am gandit sa-ti vorbesc astazi despre “a trai autentic”. Pentru ca vad tot mai des cum o ofensiva a inautenticului si artificialului ne invaluie subtil in valuri din ce in ce mai dense de confuzie, astfel incat aproape ca nu mai stim cum e sa fim clari si limpezi.
A trai autentic inseamna sa ne dam jos mastile si sa ne prezentam Lumii asa cum suntem, pentru ca doar asa raspunsul pe care-l vom primi din partea Lumii va fi cu adevarat pentru noi. A trai autentic inseamna sa avem curajul sa fim aceiasi si pentru ceilalti si pentru noi insine, si azi, si maine, adica sa fim consecventi in afirmarea de sine, refuzul mentinerii propriei autenticitati putand presupune pericolul fragmentarii personalitatii
A trai autentic inseamna sa renuntam la aparari construite in timp, cu migala, si cu care am ajuns sa ne confundam pana intr-acolo incat nu mai stim unde se termina ele si unde incepem noi, cei adevarati. Asta in cazul bun, in care constientizam ca ele, apararile exista. A trai autentic inseamna sa avem curajul de a alege sa renuntam la frica, cu orice risc, si sa sustinem cu toata convingerea adevarul, chiar daca uneori el poate (ne) doare. Dincolo de frica incepe Libertatea, si iata cum, constientizam ca doar a trai autentic ne garanteaza libertatea personala.
A trai autentic inseamna a spune “Nu” atunci cand vrem sa spunem nu, si a spune “Da” doar atunci cand raspunsul personal la solicitarile venite pe adresa noastra este unul pozitiv. A exersa in acest fel trairea autentica ne fereste de nemultumire si de frustrari, de agresivitate si autoagresivitate.
Constientizarea aspectelor mai putin placute, acceparea lor – ca sunt, nu ca sunt ok- si apoi munca noastra cu noi pentru transformarea lor in aspecte benefice sau macar neutre, fac parte si ele din procesul trairii autentice. Pentru ca a trai autentic inseamna crestere si dezvoltare, inseamna a trai frumos, a permite partii noastre luminoase sa se manifeste pana la marginile Lumii. Si poate si dincolo de ele…..
Pentru ca vad tot mai des cum o ofensiva a inautenticului si artificialului ne invaluie subtil in valuri din ce in ce mai dense de confuzie, m-am gandit sa-ti vorbesc astazi despre “a trai autentic”. Parerea mea ai aflat-o. A ta care este?
Comentarii